Anger management – varianta autohtona

Acum ca mi-au mai trecut nervii din postul anterior, il pot scrie pe cel pe care vroiam defapt sa il postez initial. ;) Weekend-ul trecut am fost sa o duc pe mama la tara. Nu, stati linistiti nu am devenit brusc draguta. Trebuia sa fac din nou schimb de masini si cum m-a prins la inghesuiala a profitat. Buuun. Hai ca 2 zile nu o fi foc.

Am plecat eu din TGV pe drumul vechi (cica) spre Pitesti. Habar n-aveam unde sunt insa m-au salvat indicatiile telefonice ale unor oameni binevoitori. Eh, si cum mergeam eu asa trecand peste infiorator de multe filtre de politie brusc ma loveste. Sa-mi trag palme, eu nu am rovinieta. Aoleu!!! Sa cautam o banca pentru a scoate bani si a putea achizitiona porcaria. Dar de unde dracu banca in satul ala continuu?! Bun. Sa cautam un peco si platim cu cardul. Fix pula. Eh, acu` e acu`. Mergem la soarta. Daca ma opreste am supt-o in cel mai artistic mod. Bai, nu cred ca am condus vreodata mai regulamentar ca vineri. Si era la politie…. doamneeee!!!

Am ajuns fara incidente. Am imbarcat-o pe mama si pe Jessy (catelul :) ) in masina, am oprit sa cumpar tampenia aia si am plecat spre tara. A se retine ca urasc sa merg la tara. Ma apuca mancarimile numai cand ma dau jos din masina. In fine. Si cum stateam eu asa pe trepte fumand o tigara brusc o aud pe maica-mea: “Maine avem treaba.” Reformuleaza, zic. Maine ai treaba, nu avem. Bai si incepe asta sa se miorlaie de mi se ridicase paru` in cap: “Hai mah mama, sa ma ajuti,  si asa vii rar… ca nici frate-tau… ca nu mai eu…ca nu e greu… ca bla bla bla” Aaaaaaaaaa!!!! Ea avea de cules prune dom`ne. Multe prune. Exagerat de multe prune. Prea multe! Se face dimineata, imi da Jessy trezirea pe la 7, ma apuca nervii, ma duc sa ii culeg si pe bunici, beau o cafea si ma duc in gradina sa ii sustin moral. Exista si o tehnica dom`ne. Nu te apuci tu asa ca tampitu sa culegi la prune. Tre sa stii ce faci acolo. Si cum ma uitam eu asa la ei timpanele fiindu-mi zgariate de nelipsitele miorlaieli (pe 3 voci de data asta) zic hai sa va ajut, numai sa taceti. Voi le adunati, eu le scutur. Deci: te infigi bine cu mainile in copac si incepi sa il zgaltai. De preferat sa ai ceva pe cap pentru a amortiza impactul dintre pruna si teasta. Evident ca nu vor cadea toate. Pasul 2. Pui mana pe una bucata par/bata si te apuci sa lovesti crengile care mai au fructe. Pai cand am vazut eu ca e cu lovit… vai… i-am scuturat pe toti. Asa au disparut toate energiile negative… Pe masura ce avansam le-am dat si nume. Fiecare copac era o persoana care ma scoate din minti. Doamneee ce i-am mai scuturat! Nici frunze nu au mai ramas in ei.

Ce curs de anger management! Ce yoga! Ce terapie! …. Scuturat de prune, frate! ;)