Nasterea in apa



Chiar daca, pentru unii, nasterea in apa poate parea ca o experienta ciudata, ea este, de fapt, una dintre cele mai recomandate metode pentru a face fata travaliului si a intregului proces.

Conform studiilor efectuate, nasterea in apa implica cele mai mici dureri dintre toate metodele si, totodata, este cea mai sanatoasa pentru copil. De-a lungul anilor, mai ales in Europa, au crescut doua tipuri de nastere: nasterea prin apa si nasterea prin cezariana. In timp ce prima este foarte sanatoasa pentru copil, a 2-a impune riscuri destul de mari asupra sanatatii copilului si a mamei. Atunci cand o mama alege o natere prin cezariana ea isi mareste cu 20% sansa de a avea un copil cu defecte, o nastere prematura sau chiar cu un fetus mort.

Chiar daca nu ne mai aflam in primul trimestru de sarcina, nasterea in apa ne ofera aceleasi sentimente de „nou”, dar si ceva in plus: copilul va fi nascut in curand, iar tu vei putea, la munca, sa te intorci oricand doresti.

Ce au spus femeile care au efectuat o nastere in apa

De exemplu, Statele Unite ale Americii este singura tara din lume care promoveaza acest tip de nastere prin a il implementa, ca optiune, in spitale. Beneficiile au fost recunoscute imediat, iar femeile au inceput sa dezvolte o incredere asupra acestei idei de nastere in apa.

La inceput mi se parea o metoda ciudata de a da nastere, dar prietenul imi tot repeta despre ea inca din primul trimestru de sarcina. Asadar, l-am ascultat si tind sa cred ca este cea mai buna decizie pe care am putut s-o iau in privinta copilului.

Eram in piscina cand, deodata, am inceput sa am contractii uterine. Mi-am spus ca poate sunt Braxton Hicks, dar nu acesta a fost cazul. Dupa doar 15 minute, copilul meu a venit pe lume. Am avut noroc ca sotul meu este medic chirurg si si-a dat seama ca ambulanta nu ar mai avea timp sa vina. Asadar, a luat problemele in maini si mi-a propus sa nasc in piscina, iar de atunci nasterea recomand nasterea in apa tuturor persoanelor pe care le intalnesc.” „Eram in piscina cand, deodata, am inceput sa am contractii uterine. Mi-am spus ca poate sunt Braxton Hicks, dar nu acesta a fost cazul. Dupa doar 15 minute, copilul meu a venit pe lume. Am avut noroc ca sotul meu este medic chirurg si si-a dat seama ca ambulanta nu ar mai avea timp sa vina. Asadar, a luat problemele in maini si mi-a propus sa nasc in piscina, iar de atunci nasterea recomand nasterea in apa tuturor persoanelor pe care le intalnesc.”

Ce mai poti face pentru a ii oferi celui mic o sansa de dezvoltare mai buna

Una dintre cele mai importante decizii pe care le poti face in privinta unui copil nu este de a avea o natstere in apa, ci de a lasa cordonul ombilical atasat dupa nastere, pana cand acesta nu mai pompeaza sange si nutrienti. Conform studiilor, cele 10 minute in care cordonul ombilical inca mai pompeaza diferite substante ii ofera celui mic cantitatea de fier si de potasiu pentru 6 luni. Asadar, inainte de a alege sa ti se taie cordonul ombilical, gandeste-te la efectele benefice de care poate dispune cel mic daca se intarzie acest procedeu.

Indiferent de perioada in care te afli, fie ca vorbim de primul trimestru de sarcina, al 2-lea sau al 3-lea, aceasta experienta este una care ar trebui sa fie de neuitat, si cum poti face mai bine asta decat cu o nastere in apa?

Daca inca nu esti hotarata, te poate ajuta sa discuti cu alte mamici despre nasterea in apa si beneficiile acesteia.

Barbarie in secolul XXI

S-au intors barbarii. De data aceasta barbarii sunt romani si migreaza catre est, in speta Olanda. Destinatia exacta: Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Asa cum barbarii parjoleau totul in urma lor, asa si romanii nostri, trec prin foc si sabie tot ce intalnesc, chiar si in zilele noastre.

Dupa ce anul trecut aflam cu stupoare din jurnalele de stiri ca trei romani au furat sapte tablouri extrem de valoroase de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam (semnaturi precum Monet, Picasso, Matisse sau Gauguin), patrimoniu cultural european, provocand astfel o paguba de sute de milioane de dolari, luna mai a acestui an a adus o alta stire cutremuratoare: cel putin unul dintre cele sapet tablouri au sfarst in flacari! Incredibil, dar adevarat: romanii dau foc valorilor artistice mondiale, fara ca macar sa inteleaga ce sacrilegiu comit!!! “Pirotehnista” in cauza – nimeni alta decat mama unuia dintre cei trei hoti, a gasit de cuviinta sa dea foc lucrarilor de arta chiar in soba casei sale dintr-un satuc uitat de lume din Tulcea. Pentru numele Domnului! Picasso s-ar rasuci in mormant la gandul ca una dintre capodoperele sale a ajuns cenusa in gura vreunei sobe amarate din sec. XXI.

Autoritatile au descoperit in cenusa din soba femeii urme de vopsea veche, datand din urma cu aproximativ un secol si jumatate, insa nu s-a putut dovedi cu exactitate daca urmele provin de la aceste tablouri. In acest sens, au fost prelevate probe din cenusa in cauza pentru a se efectua noi cercetari si si analize ce vor dovedi care este adevarul. De parca nu era suficient ca cei trei hoti au recunoscut ca au retinut numele lui Matisse (unul dintre pictorii ale carui lucrari trebuiau sa le fure) dupa numele autoturismului romanesc Matiz. Cat de barbar trebuie sa fii sa declari asa ceva? Cat de barbar sa fii sa decupezi din rame tablouri extrem de valoroase, capodopere mondiale, sa le faci sul, sa le amabalezi in pungi ordinare de un leu cu care sa le transporti apoi in tara, unde o data ajuns sa nu stii cum sa scapi de ele si sa le arzi in soba maica-ti din cine stie ce sat uitat de lume?! Cat de rusine sa ne mai fie in lume cu prostia si imbecilitatea de care dau dovada multi dintre compatriotii nostri?!

Bahmu si Prigoana reloaded

Abia se mai stinsesera glasurile in povestea divortului Cristea-Toader, abia ne-am mai relaxat putin fara sa mai vedem figura incrancenata a domnului Toader prin platourile de pe la Acces Direct sau Capatos, dar si lacrimile Gabrielei pe la Wow Biz, Madalin Ionescu sau Maruta, ca avem parte de un nou subiect. Credeam ca am scapat forever de cuplul sinistru Bahmu-Prigoana, cand deodata cei doi anunta ca isi reiau love story-ul de doi lei. Evident, nu scapam de detalii ale impacarii si alte imagini din cuplul celor doi. Iertata fie-mi partinirea, dar daca ar fi sa aleg, prefer sa aflu cum mai mergeau lucrurile in ultimii 3 ani si jumatate in casnicia Gabrielei Cristea si cum s-au alterat lucrurile intre ea si sotul sau, mai degraba decat sa aflu cat de des (de fapt, rar) se spala Prigoana, cum face el, sau cum nu face, sex cu piciorul de lemn sau cum o mai injura pe soacra-sa, o pliciuieste pe Bahmuteanca sau ii terorizeaza psihic pe copii. Si credeam ca daca tot vine vara o mai tinem putin asa cu Toader-Cristea si dup-aia gata, intra emisiunile tip tabloid in vacanta, si scapam de scandaluri conjugale, cel putin pe vara asta. Nici in ruptul capului nu am crezut ca o se ne mai intalnim din nou cu sinistrii sau cu prietenii lor (vezi Camellia Enciu, frizerita cu notorietate crescanda gratie scandalurilor maritale in care a fost implicate in ultima perioada).

Cei doi au fost plecati pentru o scurta perioada in concediu la Viena de unde presa i-a vazut revenind cam nervosi, motiv pentru o noua serie de speculatii. Ei bine, frizerita face lumina: totul e in regula intre cei doi, ei facand eforturi pentru a fi din nou o familie fericita. Insa, pe fondul intentiei de fericire a celor doi, iubitul interimar al Bahmutencei, Mihai, iese cu acuzatii de violenta la adresa lui Prigoana. Motiv, evident, pentru noi serii foiletoane pe la emisiunile de scandal. Si nu mai pot! E prea mult! Si nici nu vreau sa mi-o imaginez pe Bahmu mireasa din nou pentru ca peste cateva luni sa apara iar in mijlocul unui noi scandal in familie, sa “dea din casa” vrute si nevrute… Nu, Bahmu si Prigoana sunt chiar prea mult!

Gigi Becali ii scoate pe romani in strada

Nici n-ar fi visat fostul deputat/parlamentar european Gigi Becali in urma cu ceva ani ca el va fi cel care va scoate Romania din nou in strada. Pentru ca – asa cum spunea si Mitica Dragomir - minimum 95 din 100 de romani intrebati pe strada daca sunt de acord cu eliberarea lui Gigi ar spune ca sunt de acord ca acesta sa fie liber din nou. Desigur, este o exagerare si o tendinta de a manipula a sefului Ligii Profesioniste de Fotbal, si desigur, mare parte dintre acestia sunt suporterii stelisti. Cei care, de altfel, au si iesit in numar mare in strada odata cu castigarea celui de-al 24 titlu de Campioana a Romaniei de catre Steaua. Piata Constitutiei s-a dovedit zilele trecute a fi prea mica pentru suporterii stelisti care au venit in numar de peste 10.000 pentru a felicita echipa favorita dupa castigarea titlului de campioana pe National Arena, in seara de 28 mai. Acestia au scandat in favoarea eliberarii lui Gigi Becali, “Free Gigi”, “Libertate” si “Becali Liber”, dar evident nu au uitat si de injuraturile la adresa echipelor adverse din Liga 1, Rapid si Dinamo, dar nici de injuraturile la adresa oficialilor LPF, in speta Dumitru Dragomir. In Piata Constitutiei au ajuns in seara de 28 mai si jucatorii Stelei, direct de la ceremonia de inmanare a medaliilor de campioni, iar multimea striga numele antrenorului Laurentiu Reghecampf. Acesta din urma a indemnat multimea sa scandeze numele patronului Gigi Becali, atunci cand i-a fost dat cuvantul pentru a tine un discurs.

Sfaturi de la bunica

Bunica mea, o femeie foarte darza si harnica m-a invatat ca de cele mai multe ori indatoririle casnice trebuiesc impartite cu cei dragi si ca in tot ceea ce facem e bine sa primeze respectul pentru noi insine si lumea inconjuratoare. Astfel, o igiena corecta trebuie sa existe in toate si o rutina in a intreprinde actiunile care ne asigura confortul individual este cea mai inteleapta cale de a nu ne uita promisiunea.

O componenta importanta in viata noastra este curatenia. Curatenia inteleasa prin aerisirea corespunzatoare a dormitoarelor, intretinerea lenjeriilor, depozitarea corecta a acestora precum si a hainelor si nu in ultimul rand curatenia sufleteasca. Daca in familie sunt membrii cu probleme respiratorii sau sensibili la praf cu atat mai mult este importanta respectarea regulilor de igiena. Existenta unei lenjerii de pat corect intretinute are menirea de-a ne asigura confortul nocturn dar si de-a ne proteja de alergii, dermatite sau alte probleme. Fiecare dintre noi petrece proximativ 8 ore in fiecare seara in pat de aceea aceste lenjerii de pat contribuie la starea noastra de spirit si nu in ultimul rand la mentinerea sanatatii. Recomandarea este de a schimba lenjeria cel putin o data pe saptamana, cu atat mai mult vara cand pielea noastra transpira. De asemenea, ea trebuie depozitata corespunzator si calcata inainte de folosire. Bunica mea spunea ca fiecare anotimp vine cu propriile sfaturi astfel ca iarna schimba lenjeria o data la doua saptamani iar vara o data pe saptamana.

Pastrarea calitatii unei lenjerii de pat este si indatorirea noastra. Fie ca ne place sau nu, ca ne este mai usor sau mai greu, trebuie sa pastram echilibrul casei noastre prin rutina igienei. Atmosfera caminului nostru depinde de ea precum depind si relatiile dintre noi, fluxul energetic si estetica inconjuratoare. Sfaturile bunicii, pe langa faptul ca au provenit permanent din respect pentru viata si mult bun simt sunt calauzele unui trai frumos.

In ce se masoara fericirea?

Contemplam adesea asupra ideii de fericire. O intoarcem pe toate partile, o sucim, o invartim si, nu stiu daca stie cineva sa imi spuna in ce se masoara fericirea. Cum ne dam seama, de fapt, ca traim un moment de fericire? Oare, atunci cand spunem ca suntem fericiti, este chiar fericire sau doar o banala obisnuinta? Nu stiu cata lume a stat sa gandeasca lucrurile astea, dar mie, personal, mi s-a intamplat sa ma intreb adesea daca, chiar sunt fericita sau doar obisnuita cu starea bine pe care o traiesc.

Pana la urma, n-am gasit ce sa-mi raspund. Cred ca fericirea, nu se masoara in nimic. Chiar si momentele alea de nou, nu dau o stare reala de fericire ci, mai degraba, un sentiment de emotie si incantare in acelasi timp. Zice-se ca fericirea este de fapt o stare sufleteasca intensa si deplina. Dar, de unde stim ca nu este doar emotie puternica, pentru ca se traduce oarecum in aceiasi termeni? Inca nu am aflat raspunsul nici la asta. Dar cand o sa-l aflu, promit sa astern cateva ganduri. Pana atunci, sa ne bucuram de momentele noastre “fericite” si...sa ne revedem cu bine.

Balaceala solara

Ei, iata ca a venit si vara cea mult asteptata si odata cu ea, concediile la mare. Acum toata lumea cauta sa isi insuseasca bronzul acela natural de mare, pe care nu-l capeti la nicio piscina. Si cum concediile sunt scurte, mai toata lumea sta cu orele la soare, in speranta ca se vor innegri intr-un timp cat mai scurt, pentru toata vara. Daca stai doar o zi sau doua, secretul este sa te uzi cat mai des si sa folosesti produse cu protectie solara. Nu cum au facut niste prieteni de-ai mei, care au acaparat tot soarele intr-o zi de plaja, fara protectie si fara apa. Dupa un drum obositor, au adormit toti pe sezlong si s-au trezit mai rosii ca racul. Acum, s-au lipsit deja de doua randuri de piele si...cred ca mai urmeaza:)). Bine ca nu au dormit ceva mai mult, ca sa se lipseasca de tot de ea. In orice caz, este esential sa ne protejam cu orice avem la indemana, fie ca vorbim de o crema, un prosop sau un ulei de plaja. La modul cel mai serios, nu este de glumit cu astfel de lucruri.

Daca alegeti sa petreceti o saptamana sau mai mult, o sa va vand un pont. Crema de galbenele face minuni. Bronzeaza uniform, reda stralucirea pielii si o si catifeleaza in acelasi timp. O puteti folosi cu incredere atat pe fata cat si pe corp. Solutii mai sunt destule. O doza de bere, creme cu protectie crescuta la soare, uleiuri de plaja, ulei de masline si chiar apa. Toate isi fac efectul cu succes. Eu folosesc in mod repetat, ulei de plaja sau ulei de masline. Orice, numai sa atraga soarele. Dupa fiecare iesire din apa, stau doua minute sa ma usuc si ma ung repede cu el. In felul acesta, ma innegresc mult mai repede in doar cateva zile. Daca deja am o saptamana la dispozitie, ma transform in cioara. Acum, fara nicio gluma, folositi ulei cat mai des, sau puneti apa intr-un recipient cu pulverizator si dati pe piele in mod repetat. Tehnica asta atrage tot soarele numai pentru voi.

Oricum ar fi, nu uitati sa folositi protectie solara. Altfel, riscati sa va inrositi inutil, sa va ardeti pielea si mai apoi sa se cojeasca. Nu uitati niciodata de fata si gat, si mai ales de talpile picioarelor. Devin caraghioase cand ies in evidenta la o pereche de sandalute.

Curajul de vorbi

Romania a ramas putin urma cu modernizarea, principiile si ideile inovative. In America dai peste orice, de la casatorie intre aceleasi sexe pana la oameni alergand goi pe strada pentru a protesta. Nu spun ca acelasi lucru trebuie neaparat facut si la noi, dar incerc sa sublieniez ideea de nonconformism. Ei, dintotdeauna  au stiut cum sa iasa din anonimat si sa isi promoveze tara si cultura. La noi, abia gasesti cateva restaurante vegetariene, cu toate ca sunt foarte multi care au adoptat stilul asta de viata inca de acum mult timp. Si pe acestea, le gasesti rasfirate, cate unul printr-un coltisor al tarii. Sa nu mai vorbim de restaurantele chinezesti care sunt si astea putine la numar. Noroc de cate un chinez care a avut ceva mai multa initiativa si deschis cate un restaurant chinezesc in Bucuresti care mai seamana a China. Si  sa nu mai vorbim de parcurile de distractii, care ne lipsesc cu desavarsire. Avem niste imitatii ieftine care pot incanta doar ochiul unui copil. De fapt, nu avem  mare lucru din punctul asta de vedere, dar avem o tara minunata din alte considerente.

Ideea este ca,  noua ne lipseste curajul. Rareori avem puterea sa spunem ceea ce ne deranjeaza. Influentele din partea unora sau a altora sunt deja prea mari pentru a putea sa te zbati pentru cauza ta. Suntem un popor caruia ii place ce vede in alte tari, dar rar reuseste sa aplice si in tara sa. In afara de cativa oameni, care fac diferenta din acest punct de vedere, restul sunt oameni care dau din gura si nu fac nimic. Avem o tara prea frumoasa ca nu fie exploatata de turisti. Am putea sa facem bani frumosi numai in baza asta si ne punem la punct din toate punctele de vedere. Chestia este ca nu prea se vrea, si-atunci, nu prea avem ce face.