Norii sunt de necuprins cu mintea. Sunt incomensurabili. Se poate estima in chip rezonabil ca n-au existat doi la fel de la formarea atmosferei terestre. In acest sens, ei sunt o imagine perfecta a lumii. Cum sa construiesti un turn care sa scape de fatalitatea dezolanta a paralelipipedului din sticla, beton si otel? Societatea Agbar isi comanda sediul social. Scena se afla la Barcelona. un arhitect castiga concursul. Un arhitect care nu poate si nici nu va reusi sa deseneze vreodata norii si nici sa-i cuprinda in imaginatia sa.
Unii definesc adesea arhitectura drept pietrificarea unui moment de cultura.
Pentru altii nu exista arhitectura decat specifica, si anume: adaptata la locul unde a fost construita, respectand mostenirea locala sau nationala. Dar inspirarea din trecut presupune nu imitarea sa, ci o intelegere intima a principiilor inventiilor sale: daca ar. Arhitecturile regionaliste si neoclasice sunt absolut hidoase este fiindca eie isi imita fara prospetime modelele. La adapostul omagiului, se insulta trecutul. In cel mai bun caz se atinge un grad de banalitate suportabil; motiv, fara indoiala, pentru care el place atat de mult alesilor, in cel mai rau culmi de vulgaritate buhaita: sa ne gandim, de exemplu, la operele complete ale lui Ricardo Bofill, dintre care o triviala mostra neoclasica face trotuarul, fara mare succes, in spatele garii Montparnasse.
Invers, modernitatea, prin care se doreste mentinerea acestui termen emfatic si apartinand unei alte epoci, nu consta neaparat in a o rupe cu orice context context, potrivit sloganului celebru al unui arhitect pentru arhitect. Controversatul arhitect, teoretician al arhitecturii si pentru constructia turnului Agbar, ce contexte se cuvin a fi integrate? Nouvel retine esentialul: identitatea mediteraneana si catalana, rolul capital pe care opera lui Antonio Gaudí il joaca in forma arhitecturala a Barcelonei.
Trebuie ca arhitectura sa rimeze cu ceva, si in consecinta cu toate acestea. Turnul va avea deci un varf inspirat de Sagrada Familia; el va fi acopoerit cu sute de panouri colorate, deopotriva magiu adus ceramicilor lui Gaudí si soi de invelis protector contra asprimii climei mediteraneene.
Astfel, arhitectura lui Nouvel nu este doar strabatuta de visul unei identitati clar afirmate, care nu-i o insulta la adresa mediului inconjurator, inteles in sensul sau cel mai larg; ea este acest vis realizat in aceasta lume, care defineste edificiul ca un dialog intre functiile sale si situl sau.
O alta frumoasa reusita a lui Nouvel, in acest sens, este Institutul Lumii Arabe, care izbuteste performanta de a afirma un stil fara a distruge, de pilda, unitatea insulei Saint-Louis proprietatile reflectante ale suprafetei in aliniament cu strada isi au contributia lor: reflecta, dar cu blandete --lasa sa transpara interiorul si, totodata, realizeaza contopirea cu exteriorul departe de fatadele-oglinda care reflecta totul intr-un mod violent.
