Burushaski este „noise sensitive”. O limba din nordul Pakistanului vorbita de aproape 900.000 de oameni, Burushaski este unica in totalitate. Sensibilitatea la sunete este cea mai ciudata caracteristica a sa, care imprima unicitatea absoluta. In engleza, pentru a indica volumul se folosesc intensificatori si descriere, insa in Burushaski nu prea exista asa ceva. Cuvintele se schimba in functie de cat de tare sau de inceata e actiunea.
Burushaski are trei cuvinte separate pentru deschiderea unei usi: unul se foloseste cand usa e deschisa foarte incet, unul pentru cand usa e deschisa incet, si unul pentru cand usa e deschisa cu putere. Sensurile sunt foarte precise mai ales daca intra in discutie ceva care face zgomot mare.
Klingon este de-a dreptul nebuneasca. Poate cea mai faimoasa limba fictionala din lume, Klingon are trei dictionare, o traducere a operei Hamlet, si o opera publicata in ea. Creata de lingvistul Marc Okrand pentru Star Trek III de la mijlocul anilor 1980, ea include o gramada de limbi reale, cum ar fi turca, japoneza, hindi, araba, Yiddish, Mohawk. Este si cea mai grea limba care se poate invata, sau nu, de pe Terra, pentru ca gramatica e o nebunie adevarata. In mod normal, terminatiile verbelor se pot schimba pentru a indica numerele. De aici exista si sase sau sapte moduri diferite de a conjuga un verb. Klingon are 29… Cum limbajul Klingon presupune indicarea identitatii si numarului subiectului si obiectului, sa pronunti o propozitie corecta e un cosmar.
Ca sa fie si mai rea treaba, exista 36 de sufixe ale verbelor care indica posesia, cauzalitatea si cat de bine si cu ce acuratete judeca vorbitorul afirmatia pe care o va face. Pentru ca e asa de complicata, doar 20-30 de oameni de pe Pamant pot vorbi Klingon cu fluenta relativa.
