In urma cu cativa ani, pe vremea cand nu aveam nici o clipa, grija zilei de maine, aveam o gramada de prieteni. Si ce ne mai distram. Iesieam in oras, ii imprumutam cu bani. Ne vizitam relativ des. A fost o perioada foarte faina. Dar cum niciodata nu stii ce iti pregateste viitorul, toti au disparut in neant, de indata ce au parut si la noi problemele. Pai eu zic ca daca esti prieten, sa fii prieten si la bine si la greu, nu?
Al meu sot, ametit de bautura, le-a propus unora dintre prietenii astia sa ne fie nasi la nunta. Si evident ca au acceptat, ca doar nu erau prosti sa zica nu. Vorbeam la telefon inainte de nunta, cred ca zilnic. Daca nu zilnic o data la 2 3 zile cate 30 minute sigur vorbeam. Si vizitele erau cat mai dese. Chefuri am facut la noi in casa. Bautura si tigarile erau la discretie. Super tare distractie pentru toti. A urmat si nunta. Nunta frumoasa, nasi frumosi, nu zic nu. Insa, dupa scurt timp, brusc s-a rupt firul. Habar nu am de ce. Probabil fiindca a aparut pe lumea micuta, dar chiar nu ma mai intereseaza. O vreme m-a deranjat, m-a infuriat si imi venea sa plang de nervi. Nu stiam ce naiba am facut de nu mai meritam nici un buna ziua pe strada.
Ma bucur ca am trecut peste asta. Fiindca roata se intoarce. Duduia a divortat de nas, si s-a intors in oras. Acuma e libera ca pasarea cerului sa faca fix ce vrea ea. Ca am citit-o din prima. Desi o cunosteam din liceu. Ii placeau banii, si atunci, si ii plac si acuma.
